Mai erau cinci minute până să înceapă ora. Copiii de clasa a V-a alergau prin sală gălăgioşi, dar şi emoţionaţi.La ora 16 fix aveau testare la Religie. Când a intrat profesoara, tot freamătul s-a transformat într-o linişte incarcata de emotie.
„Aş vrea, in aceasta lucrare, să răspundeţi simplu, la două întrebări:
1. Cine este Dumnezeu?;
2. Cum ştiţi că Dumnezeu există dacă nimeni nu l-a văzut?.
În 20 de minute toţi copiii au finalizat lucrarea.
Profesoara le-a citit pe rând. 29 de lucrări, erau repetitive. Cuvintele parcă erau aceleaşi: „Dumnezeu e Tatăl nostru”; „a făcut Pământul…, marea şi tot ce există”; …Dar a treizecea? E lucrarea lui Mihai. Un pici blond mărunțel. „Vino şi citeşte-ţi lucrarea în faţa clasei”.Copilul vine şovăielnic. Se temea de o umilinţă în faţa colegilor.
Lacrimile îi inundă obrajii. Invăţătoarea îl încurajează. Elevul începe citirea sughiţând:
„Dumnezeu este ca şi mierea pe care mama o pune în fiecare dimineaţă în ceai la micul dejun. Eu nu văd mierea în ceaşcă, dar dacă mama nu o pune, simt imediat că lipseşte! Aşa este şi Dumnezeu. Chiar dacă nu-L vedem, dacă El nu este în viaţa noastră, viaţa este amară şi nu are gust”.
Sala a explodat în aplauze. Profesoara i-a mulţumit lui Mihai şi a completet:
„Vedeţi copii, ceea ce face din noi înţelepţi nu e doar să cunoşti multe lucruri. Poti fi si simplu dar să ştim că Dumnezeu face parte din viaţa noastră”.
Filosofii se chinuie să-L definească pe Dumnezeu cu idei. Pictorii îl scot din minte şi-L aştern colorat pe pânze. Preotii îl scot din suflet şi-L clădesc în cuvinte… Iar noi ceilalti, ne straduim sa înţelegem, coplesiti de greutatea vremurilor si masurilor…
Dumnezeu NU e un concept greoi. E simplu si dulce ca şi mierea!
Numai că nu poţi să ştii toate astea decât dacă L-ai gustat mai întîi!
Vrei să trăieşti frumos, să trăieşti înţelept?
NU UITA SĂ PUI „MIERE” ÎN VIAŢA TA!
Text preluat!